TRADIŢIA ORTODOXĂ

† Glasul Orthodoxiei Sfinţilor Părinţi †

Sfântul Athanasie de Paros – Istorisire adevărată despre tulburările din Sfântul Munte Athos (I)

Posted by traditiaortodoxa pe Octombrie 28, 2007

Sfântul Nicodim Aghioritul

sau
Despre Mişcarea Colivaşilor

carte publicată de
Ieromonahul Theodorit Aghioritul,
Athena, 1988

– Note de lectură –

În vremuri asemeni celor de azi, – scrie Părintele Theodorit în predoslovia sa – cărţi precum aceasta lasă cititorul nepăsător. Contemporanul nostru reacţionează, chiar fără voia sa, în chip mecanic, împotriva a tot ce a fost transmis şi mai ales împotriva a tot ce vine din sfinţenia trecutului.

Însă, spre marea noastră bucurie, vor fi mereu suflete însetate de tot ce este adevărat, autentic, neîntinat, de tot ceea ce a fost predanisit până la noi, cu suferinţe şi jertfe. Numai acestor suflete dăruim cartea de faţă, pentru a le întări în lupta lor. Rugăciunile sfinţilor şi ale mucenicilor să îi ajute să ducă mai departe lupta de a lăsa moştenire adevărul întreg, neştirbit şi neîntinat.

În Ortodoxie şi mai ales în cultul său (liturgic) nimic nu este separat, de sine stătător. Micile lumânări pe care le aprindem, semnul Sfintei Cruci pe care-l facem, lungile privegheri la mănăstire cu metanierul în mână, Polieleul, toate s-au sfinţit în practica Bisericii noastre care aduce sufletului evlavios, mădular al ei, o bucurie tainică de nespus.

Unor astfel de teme, legate de Tradiţia Apostolească şi de viaţa liturgică a Ortodoxiei, îi este închinată lucrarea Sfântului Athanasie de Paros, acest mare colivaş al veacului al XVIII-lea.

Cu toate că în zilele noastre mulţi sunt cei ce se preocupă şi scriu despre Mişcarea Colivaşilor, lăudându-o, totuşi foarte puţini sunt cei ce pun în practică în viaţa lor învăţătura acesteia, ceea ce face ca vremea noastră să fie, prin excelenţă anti-colivaşă, adică anti-tradiţionalistă.

Autorul acestei cărţi este unul din chipurile alese ale mişcării colivaşilor. A luptat cu dârzenie până în pragul trecerii sale la Domnul, a slujit şi lăudat, prin cuvântul şi scrierile sale, valoarea nepreţuită şi importanţa sfintelor predanii.

Dacă pururea-pomeniţii noşti Părinţi [ai Bisericii], au luptat până la moarte pentru a nu trăda tradiţia slujbelor de pomenire a celor adormiţi, ce motive vor găsi trădătorii unicităţii Ortodoxiei din vremea de azi, aplaudaţi de fraţii lor episcopi şi de tăcerea vinovată a preoţilor şi călugărilor?

Istorisirea Sfântului Athanasie de Paros este o descriere adevărată şi nefalsificată a certurilor stârnite la Sfântul Munte Athos între anii 1754-1819. În 1754 Schitul athonit Sfânta Ana a hotărât să zidească o biserică mare, cea veche devenind neîncăpătoare. Construirea ei necesita mari cheltuieli. Au cerut ajutorul poporului şi mulţi creştini făceau danii pentru pomenirea adormiţilor lor. Călugării au început să se roage pentru odihna sufletelor adormiţilor slujind în timpul miezonopticii lunga slujbă a colivelor, căci pe listă erau mai mult de 12.000 de nume. Slujbele de noapte îi oboseau pe călugări, care nu mai puteau lucra a doua zi la zidirea bisericii. S-au sfătuit cu duhovnicul lor, care le-a dat voie să slujească pomenirile celor adormiţi în zilele de Duminică, zi de sărbătoare când ei se puteau odihni.

Această inovaţie s-a făcut cunoscută în întregul Athos, care a fost tulburat şi răscolit din această pricină. S-au format două tabere: una pretinzând că se poate sluji pomenirea adormiţilor chiar şi Duminica, iar cealaltă, după învăţătura Sfinţilor Părinţi, susţinând Tradiţia, după care aceste slujbe pot fi făcute în orice zi a săptămânii şi mai ales Sâmbăta, zi închinată celor adormiţi, dar niciodată Duminica, zi închinată Învierii, nici în săptămâna luminată, adică prima săptămână a Sfintelor Paşti, nici în perioada Penticostarului, nici la Praznicele Împărăteşti. Iar această ceartă a rămas în istorie sub numele de Kollyvadika.

Pentru întregul Athos, călugării de la Schitul Sfânta Ana erau osândiţi din pricina inovaţiei lor. Pentru unii dintre aceştia, a fost o problemă de conştiinţă: ei s-au mărturisit părintelui lor duhovnicesc, care i-a sfătuit, ca soluţie provizorie, până la rezolvarea într-un fel sau altul a conflictului, să se retragă imediat înaintea începerii slujbei de pomenire. Această hotărâre i-a nemulţumit pe ceilalţi monahi, care s-au simţit jigniţi.

Şi alte chestiuni au înveninat certurile şi mai mult: cea a frecvenţei împărtăşirii (când şi cum), cea a modului sfinţirii apelor de Bobotează, cea a sfinţirii sfintelor icoane, subiect pe care Sfântul Athanasie de Paros îl dezvoltă în cartea sa Istorisire adevărată despre tulburările din Sfântul Munte Athos.

Cei ce doreau să urmeze tradiţia sfântă, ce statorniceşte Sâmbăta ca zi de parastase au fost numiţi de vrăjmaşii lor în batjocură colivaşi (de la colivă). Această poreclă convenea tare mult inovatorilor ce nesocoteau Sfânta Tradiţie. Încăpăţânarea inovatorilor nu a întârziat să se schimbe în ură şi ura în prigonirea celor ce nu doreau să se supună. Datorită valorii deosebite a oamenilor care au purtat-o, porecla batjocoritoare de colivaş avea să însemne zilot, iubitorul Predaniei Sfintei Biserici, gata oricând a-şi jertfi viaţa pentru ea.

Printre întemeietorii acestei mişcări de Rezistenţă Ortodoxă, se găsesc străluciţii Sfinţi isihaşti şi teologi Nicodim Aghioritul, Macarie episcopul Corintului, Athanasie de Paros, Neofit Cavsocalivitul (cel ce a scris Înfruntarea jidovilor) şi alţii. Politica oficială bisericească, care vorbeşte despre ei astăzi ca despre nişte sfinţi, nu le urmează însă învăţătura şi ascunde faptul că aceştia au întrerupt orice comuniune cu ierarhii inovatori din vremea lor, îngrădindu-se pe sine şi alcătuind Sinod de Rezistenţă.

va urma

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: