TRADIŢIA ORTODOXĂ

† Glasul Orthodoxiei Sfinţilor Părinţi †

Bătrânul Ieronim Aghioritul din Creta, Părinte duhovnicesc

Posted by traditiaortodoxa pe Decembrie 8, 2008

Cuviosul Ieronim Aghioritul din Creta

Gheronda Ieronim Aghioritul din Creta

Nevoitor şi mărturisitor contemporan

Bătrânul Ieronim s-a născut în Creta, în satul Vlatos (districtul Kisamos, judeţul Chania), în anul 1867, din părinţi pravoslavnici şi a fost adăpat la izvoarele credinţei şi evlaviei.

Din fragedă tinereţe, o întraripare de dor după cele dumnezeieşti, a aprins curata şi de-Dumnezeu-iubitoarea sa inimă şi l-a să se lepede de lume şi să plece la Sfântul Munte, unde a dus o viaţă chinovitică la Sfânta Mănăstire a Sfântului Pavel şi s-a nevoit pe sine cu mare râvnă în lupta cea duhovnicească a felului de viaţă îngeresc.

Nu după multă vreme, ca răsplată pentru buna sa ascultare şi dăruire deplină întru împlinirea poruncilor dumnezeieşti, a fost înfrumuseţat cu virtuţi şi daruri duhovniceşti. La vârsta potrivită, a fost hirotonit diacon şi preot; a crescut lupta sa de înfrânare, post şi rugăciune, priveghere şi asceză, la fel şi smerenia şi dragostea de Dumnezeu şi pentru toată făptura. Mânca foarte puţin şi liturghisea zilnic.

Văzând râvna sa dumnezeiască şi creşterea duhovnicească, Stareţul mănăstirii i-a dat binecuvântarea să vieţuiască pustniceşte în sihăstria mănăstirii Sfânta Treime şi să coboare la mănăstire doar atunci când simţea nevoia să săvârşească Liturghia.

Acolo, pentru evlavia sa în lucrarea trezviei, a fost învrednicit cu dobândirea de alese daruri duhovniceşti, deosebirea duhurilor şi înaintevederea. Tot atunci i s-a arătat însăşi Preasfânta Născătoare de Dumnezeu.

După mai multă vreme, a vieţuit chinovitic la Sfânta Mănăstire Simonopetra, apoi la Schitul Sfântului Pantelimon, ce ţinea de Sfânta Mănăstire a Cutlumuşului. Părinţii de pe tot cuprinsul Sfântului Munte se grăbeau la el pentru călăuzire duhovnicească şi sfătuire, mai cu seamă pentru rugăciunea minţii şi despătimire.

În 1920, Bătrânul a fost trimis de Comunitatea Sfântului Munte în Creta, insula în care s-a născut, însoţit de Cele-de-Mult-Preţ Daruri ale Magilor, ce sunt păstrate în Mănăstirea Sfântului Pavel, pentru a stârpi o boală molipsitoare. În călătoria sa de întoarcere, a trecut prin Athena, unde a mărturisit o mulţime de credincioşi.

Vreme de câţiva ani, a suferit o serioasă problemă la ochi, ce l-a silit să se întoarcă din nou la Athena, unde a rămas până la sfârşitul vieţii sale pământeşti, după aproape 35 de ani de vieţuire ascetică, în Grădina Maicii Domnului. Ar fi fost firesc pentru el, ca odată cu revenirea vederii în urma tratamentului, să caute să se reîntoarcă în Sfântul Munte. Însă de fiecare dată când încerca, aproape că îşi pierdea vederea, astfel că, împotriva voii sale, se întorcea la Athena! Aceasta se întâmpla tocmai înaintea inovaţiei nou-calendariste din 1924; semn că altul era planul Proniei Dumnezeieşti cu el.

Când inovaţia nou-calendaristă a fost impusă, Bătrânul Ieronim i s-a împotrivit cu fermitate şi s-a dăruit pe sine sprijinului duhovnicesc şi încurajării prigonitei turme a evlavioşilor vechi-calendarişti, păzitorii Credinţei şi Tradiţiei noastre Ortodoxe, ca un de-Dumnezeu-trimis proroc şi mângăietor, mai cu seamă prin mărturisire şi călăuzire duhovnicească. La început în Ampelokepi, iar apoi în Vechiul Phaleron (districte ale Athenei), el primea nenumărate mulţimi de credincioşi şi îi călăuzea la cunoaşterea de Dumnezeu prin pocăinţă şi mărturisirea Drepteicredinţe.

În 1930, dimpreună cu fiica sa duhovnicească Andromache Heliopolu – mai apoi maică şi stareţă, Hristonimfa – şi cu alte suflete jertfitoare, a întemeiat Mănăstirea Sfintei Muceniţe şi Fecioare Paraschevi din Acharani, Attica, în sud-vest la poalele Muntelui Parnes. În acest stup duhovnicesc al Adevăratei Orthodoxii, Bătrânul şi-a petrecut cei din urmă ani ce-i mai rămăseseră din viaţa pământească, deopotrivă primind şi revărsînd lumina.

Atât în vremea vieţii Bătrânului, cât şi după trecerea sa la Domnul, mănăstirea primea periodic binecuvântarea vizitelor Ierarhului Mărturisitor Mitropolit Hrisostom al Florinei (+1955), întâistătătorul vechi-calendariştilor greci, ce găsea mult răgaz acolo.

Bătrânul Ieronim era din fire sensibil şi poetic, lăsând în urma sa pamflete şi manuscrise în care arăta în versuri cu har pătimirile pentru dragostea de Dumnezeu.

Desigur, precum oricărui drept, i-a fost dat să fie cercat prin grele ispite, scârbe, defăimări, şi prigoane. Îndeosebi când inovatorii au încercat să-l aresteze, pentru a-l trimite înapoi în Athos şi pentru a pune capăt  lucrării sale celei bineplăcute lui Dumnezeu de mărturisitor, ocrotirea Dumnezeiască l-au salvat întotdeauna în chip minunat, iară el, ca pildă de răbdare şi stăpânire de sine, se găsea rugânsu-se pentru prigonitori, preaplin de dragoste evanghelică.

La începutul anului 1943, cunoscând dinainte plecarea sa din această lume deşartă, l-a chemat pe arhimandritul Hrisostom (Naslimis) să liturghisească la mănăstire şi să-l împărtăşească cu Preacuratele Taine. Astfel, gata pentru cea de pe urmă mare călătorie, şi-a dat sfântul său suflet Ziditorului, Pre Carele L-a iubit şi slujit cu atâta râvnă şi credinţă.

Fie ca rugăciunile sale să ne ţină şi să ne întărească!

traducere din revista Agios Kyprianos, No. 299 (Noiembrie-Decembrie 2000), pg. 363, 366-367. sursa

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: