TRADIŢIA ORTODOXĂ

† Glasul Orthodoxiei Sfinţilor Părinţi †

Cuviosul Părinte Ieronim de Eghina şi întoarcerea cadiului musulman

Posted by traditiaortodoxa pe Decembrie 8, 2008

Cuviosul Ieronim de Eghina

Gheronda Ieronim din Eghina

Cuviosul Părinte Ieronim de Eghina, chip luminos al Rezistenţei Orthodoxe, (adormit întru Domnul în anul 1966), avea acea credinţă ce face inima să sângereze, acea dragoste de Dumnezeu ce arde măruntaiele, inundând fiinţa până la rădăcină. Îl recunoşteai fără să-l cunoşti printr-un lucru ce vorbea de la sine: harul Sfântului Duh, ale cărui valuri cuprind şi fac să rodească întreaga zidire. Credincioşii îl iubeau şi alergau la biserică pentru a-i asculta cuvântul, având acea lăuntrică încredinţare că el este păstorul cel bun ce sufletul îşi pune pentru oile sale, chiar dacă gheronda se socotea pe sine nevrednic.

De cât ajutor i-a fost acest har Părintelui, încă din vremea tinereţii sale, pe când se afla ca ipodiacon la Ţarigrad. Fără el, în acea mare cetate a Constantinopolului, pe care turcul, de patru secole, o călca în picioare sub cizma sa, părintele n-ar fi avut niciodată putinţa de a supravieţui. Cele două întâmplări ce urmează, pe care însuşi le povestea ucenicilor săi, s-au petrecut în vremea tinereţii sale, pe când purta încă numele de Vasilie.

Odată, a venit să-l caute poliţia califului local. „Părinte, marele cadiu te vrea”. Vasilie, tulburat, ştia că aceasta nu putea anunţa nimic bun. Fără îndoială aga mai uneltea ceva împotriva romeilor, pentru a-i umili. De aceea, ei erau adesea chemaţi şi chestionaţi în legătură cu totul şi cu nimic. Şi rămânea la discreţia otomanului ca dacă nu-i plăcea răspunsul ori dacă avea chef, să-i trimită la moarte.

Părintele Vasilie îşi făcu semnul Crucii, apoi porni la drum gata fiind de orice, rostind încet: „Facă-se voia Ta, Doamne, iar nu voia mea.”

La tribunal cadiul îl primi cu bunăvoinţă. Scoase afară din biroul său pe toată lumea, apoi închise cu grijă uşile.

„Efendi” îi spuse el pe un ton respectuos, „din cele 6 livre pe care le câştig pe lună, opresc 2 pentru familia mea, iar pe celelalte 4 le dau săracilor. Căsătoresc orfani, ocrotesc săracii, dăruiesc bolnavilor. Postesc şi mă rog lui Dumnezeu cu credinţă. Când sunt la tribunal, judec şi achit după dreptate, fără nici o exceptie chiar daca mă împotrivesc vre-unui ordin al vizirului.” Apoi, coborând vocea, cu un ton în care fremăta o nelinişte bruscă, zise: „iar tu, efendi, spui că eu nu voi ajunge în rai? Spune-mi sincer: aşa cred creştinii?”

Lui Vasilie, i s-a părut atunci că întrevede în chip tainic ceva ca o nostalgie sinceră ce s-a furişat în inima agareanului. Aceasta i-a făcut impresia puternică că turcul i-a lăsat o portiţă deschisă spre sufletul său. Suflarea Duhului trezise sufletul judecătorul otoman – aceasta era o lucrare a purtării de grijă a lui Dumnezeu. Nostalgiei după fericirea raiului, nu-i mai trebuia acum decât pecetea Bisericii. Vasilie şi-ar fi dorit să-l scoată din gheena în care se afla şi să-l ridice pe înălţimile uimitoare (uluitoare) ale Adevărului. Dar aceasta, el o ştia bine, ar fi fost cu preţul vieţii sale. Însă nu îl speria acest lucru; Sfântul Duh avea să-i insufle ceea ce trebuia să spună.

– Spune-mi efendi cadiu, tu ai copii?
– Da, am, spuse arhijudecătorul.
– Tu ai slugi?
– Am de asemenea.
– Şi îţi iubeşti sclavii?
– Îi iubesc, pentru că sunt disciplinaţi şi pentru că îmi fac voile.
– Dar când vei muri, îi vei lăsa ca moştenitori peste averile tale?
– Sigur că nu.
– Şi de ce aceasta?
– Pentru că bunurile părinteşti se cuvin numai fiilor prin dreptul de moştenire.

Aici a urmat o pauză, diaconul a marcat un timp… apoi, cu un ton incisiv, al celor ce ştiu ce spun, a tranşat: „Prin tot ceea ce faci tu, stăpân cadiu, tu eşti un bun servitor al lui Dumnezeu; dacă tu vrei să devii moştenitor al acestei case părinteşti care este raiul, trebuie cu adevărat să fii fiu al lui Dumnezeu; trebuie să îmbrăţişezi credinţa Orthodoxă, şi să primeşti Botezul.”

Judecătorul suprem, (superior) a primit învăţătura insuflată a Părintelui Vasilie; a fugit din cetate, căci dacă l-ar fi prins agarenii i-ar fi venit de hac. A îmbrăţişat credinţa Orthodoxă şi a primit Sfântul Botez.

Mai era în oraş un alt turc, ce se distingea prin respectul său faţă de arhimandriţi. Şi el la rândul său l-a întrebat pe Vasilie: „Efendi”, a spus el cu uimire; „creştinii mă uimesc: de ce în timpul Marelui Post, tarama le este îngăduită, iar peştele interzis. De ce ouăle de peşte, şi nu peştele? Asta e o religie ciudată…”

Sfântul Duh i-a insuflat părintelui Vasilie încă odată răspunsul.

„Vino, îţi voi explica: copiii tăi i-ai născut din fata ta, sau din femeia ta?” „Dar” s-a simţit turcul insultat, „fetele mele sunt fecioare, cum aş putea eu să le fac să dea naştere la copii? Normal că împreună cu femeia mea i-am născut.” „Ei bine”, surâse atunci Vasilie, „înţelegi acum că tarama este pentru peşte ca fiicele tale faţă de femeia ta: ele nu au cunoscut bărbat. Dar femeia ta a cunoscut şi a dat naştere, iată diferenţa.”

Turcul s-a bucurat; „Stăpâne,” strigă el într-o răbufnire de entuziasm: „fă-ne pe toţi creştini!” Şi episcopul, i-a botezat pe toţi. De atunci, au purtat nestricată pecetea lui Hristos.

După ce a povestit acestea, Bătrânul Ieronim a spus:

„Orthodoxia noastră, are mari harisme; ea are în sine bogăţia Adevărului, dar oamenii din ziua de azi nu mai sunt plini de râvnă.”

Traducere şi adaptare după revista La Lumiere du Thabor № 41-42, editată de Frăţia Orthodoxă a Sfântului Grigorie Palama, Paris, 1995.

______
NOTĂ:

1). Icre de calitate slabă sărate şi tescuite.
În Grecia (ca şi în zona mediteraneană), din pricina condiţiilor climaterice aspre care nu permit cultivarea legumelor în cantitate mare şi a mediului – locuitorii trăiesc mai mult în insule sau au ieşire la mare, sunt îngăduite în vremea postului mâncarea de caracatiţă şi alte fructe de mare (considerate a fi de post fiindcă nu au sânge) precum şi icrele de tip tarama.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: