sau
Despre Mişcarea Colivaşilor
carte publicată de
Ieromonahul Theodorit Aghioritul,
Athena, 1988
– Note de lectură –
În vremuri asemeni celor de azi, – scrie Părintele Theodorit în predoslovia sa – cărţi precum aceasta lasă cititorul nepăsător. Contemporanul nostru reacţionează, chiar fără voia sa, în chip mecanic, împotriva a tot ce a fost transmis şi mai ales împotriva a tot ce vine din sfinţenia trecutului.
Însă, spre marea noastră bucurie, vor fi mereu suflete însetate de tot ce este adevărat, autentic, neîntinat, de tot ceea ce a fost predanisit până la noi, cu suferinţe şi jertfe. Numai acestor suflete dăruim cartea de faţă, pentru a le întări în lupta lor. Rugăciunile sfinţilor şi ale mucenicilor să îi ajute să ducă mai departe lupta de a lăsa moştenire adevărul întreg, neştirbit şi neîntinat.
În Ortodoxie şi mai ales în cultul său (liturgic) nimic nu este separat, de sine stătător. Micile lumânări pe care le aprindem, semnul Sfintei Cruci pe care-l facem, lungile privegheri la mănăstire cu metanierul în mână, Polieleul, toate s-au sfinţit în practica Bisericii noastre care aduce sufletului evlavios, mădular al ei, o bucurie tainică de nespus.
Unor astfel de teme, legate de Tradiţia Apostolească şi de viaţa liturgică a Ortodoxiei, îi este închinată lucrarea Sfântului Athanasie de Paros, acest mare colivaş al veacului al XVIII-lea.