Scrisoare către un fost student la o așa-zisă facultate de teologie din România

~ † ~

Am primit pe adresa redacției următorul e-mail:

Doamne ajută,

Vă mulțumesc din toată inima pentru acest adevărat tezaur ortodox pe care îl faceți cunoscut lumii prin blogul dumneavoastră și fie-i pomenirea veșnică dreptcredinciosului mărturisitor și mucenic părinte Patric, acest adevărat Sfânt Părinte contemporan datorită căruia am înțeles cu adevărat ce este Sfânta Ortodoxie.

Întemeiat pe ce-ați publicat, am scris o scrisoare către un fost student la o facultate de (ne-)teologie din România, care a fost implicat într-un accident auto în care mașina a fost distrusă aproape în totalitate, dar el a scăpat în mod uimitor fără nici o zgârietură.

V-o redau mai jos, cu rugămintea ca dacă vi se pare de folos, să o publicați, dar fără numele expeditorului și destinatarului, fiindcă n-au nici o importanță.

Vă mulțumesc și Dumnezeu să vă ajute în lucrarea dumneavoastră de mântuire.

N.

Mai întâi vă mulțumim pentru cuvintele frumoase. Nădăjduim ca scrierile și pilda vieții Părintelui Patric, ca și ale Vlădicăi Averchie, pe care cu ajutorul lui Dumnezeu le-am publicat și le vom mai publica pe sait,  să ne fie dreptar, nouă și tuturor celor ce nu sunt nepăsători față de mântuirea lor. Am ales să publicăm această scrisoare deoarece credem că face întrucâtva o sinteză a ceea ce am dorit prin ceea ce am publicat de-a lungul vremii și credem că poate fi de folos și altor cititori, care o pot prelua sau o pot folosi ca sursă de inspirație.

Redacția

~ † ~

Dragă . . .,

Am văzut si eu fotografiile de la accident de pe site. Este impresionant cum Dumnezeu te-a ocrotit!

Mă gândesc că această șansă de a trăi pe care ți-a dat-o este pentru a te responsabiliza în sensul mântuirii, așa cum fiecare dintre noi trebuie să fim responsabili înaintea lui Dumnezeu, adică să conștientizăm că trebuie să ne luăm în serios credința. Dar nu este vorba de o responsabilizare omenească, ci de o responsabilizare să-i spunem duhovnicească. Dar vezi, mulți vorbesc despre duhovnicie și încearcă să ia ochii cu asta, dar ascund o altă necesitate la fel de importantă pentru mântuire fără de care nu se poate.

Pentru a ne putea mântui avem nevoie să Îl cunoaștem pe Dumnezeu. Pentru a-L putea cunoaște o putem face doar urmând învățăturii Sfinților Părinți cărora El li s-a revelat. Mai concret: Sfinții Părinți ne învață că pe lângă cultivarea virtuților avem nevoie de a fi în Dreapta Credință [Orthodoxia – n.n.]. Este o condiție la fel de necesară pentru mântuire. Dacă lucrezi virtuțile dar ai cuget eretic sau faci parte dintr-un organism eretic sau schismatic nu te poți mântui. Iar Dreapta Credință pot spune că nu este cunoscută în Romania, sau este cunoscuta de foarte foarte puțini – doar de cei care au aprofundat în mod serios și cu sinceritate studiul patristic și dogmatic; și aici este nevoie de mult discernământ, fiindcă în școlile așa-zis teologice se predă… confuzia. În esență, minciuna strecurată printre alte lucruri bune. Și atunci când într-o mâncare se strecoară doar o mică picătură de otravă, este de ajuns ca mâncarea să otrăvească pe cel care o mănâncă.

Oricine studiază situația mai profund, vede că mediul pseudo-teologic din România nu formează oamenii așa cum trebuie, ci cultivă un spirit de apartenență la o structură sau o organizație – e o spoială pentru oamenii care nu se ghidează după Sfinții Părinți în totalitate. Adică politică cât cuprinde. Însă nu apartenența la o instituție ne mântuiește, ci Dreapta Credință.

În privința înțelegerii învățăturii de credință ortodoxe, ea este în aceste medii, din aceleași interese politice și de manipulare, pur și simplu sufocată de ideologii străine de Ortodoxie: sentimentalism și pietism adogmatic – care împreună cu filosofiile și ideologiile umaniste sunt expresii ale ereziei umanismului, influențe catolice (mai corect spus papiste) și protestante extrem de puternice. Mai exact, învățătura de credință ortodoxă din ziua de azi este sufocată de erezii mai mult sau mai puțin evidente. Asta pe partea dogmatica, cât despre partea morală ce sa mai vorbim… probabil știi la fel de bine că în mediile B.O.R. simonia este la ea acasă!

Ortodoxia este cu totul altceva decât ni se prezinta în facultățile ce se vor de profil de la noi și am înțeles asta citind scrierile unui fost filosof francez, convertit la ortodoxie în urma unor studii foarte serioase pe care le-a făcut în căutarea Adevărului (mai apoi devenit preot ortodox). Numele lui este Patric Ranson. El a demascat toate mizeriile filosofice amestecate voit în spațiul răsăritean, în mediile care ar fi trebuit să fie teologice ortodoxe. El a înțeles și explicat având ca temelie învățăturile Sfinților Părinți că ecumenismul este o erezie, că ideologii antiortodocși care infestează aceste medii mint atunci când pun semnul egal între catolicism (mai corect spus papism) și ortodoxie, fiindcă dincolo de formele de manifestare liturgice diferite, prezentate de către aceștia în mod mincinos ca fiind doar diferențe culturale specifice, avem de a face cu erezii, fiindcă la început credința în Apus era la fel ca în Răsărit, nu au existat erezii. Și că dragostea nu se opune Adevărului de credință, ci tocmai a spune Adevărul este o dovadă de iubire pentru mântuirea celuilalt (evident, fără a forța).

Ortodoxia este expresia hotărârilor Sfinților Părinți de la Sinoadele Ecumenice, orice adaos care nu vine în sensul lor ci este contrar acestor Soboare insuflate de Duhul Sfânt nu sunt altceva decât minciuno-sinoade sau sinoade tâlhărești, eretice, orchestrate politic, indiferent cat ar încerca să păstreze pe dinafară formele ortodoxiei.

Părintele Patric a trecut la Domnul într-un accident de automobil la vârsta de numai 35 de ani; mulți spun că a fost ucis de către cei pe care i-a deranjat prin lucrarea de mântuire pe care a făcut-o în Occident. De altfel și ancheta a fost sumară și s-a închis repede. Daca-i așa, Dumnezeu l-a încununat ca mucenic.

O parte din scrierile lui se găsesc în românește pe internet la adresa https://traditiaortodoxa.wordpress.com/category/chipuri-duhovnicesti-ale-rezistentei/parintele-patric-ranson/ de fapt tot acel site îl găsesc interesant și mai ales de folos pentru mântuire.

Câteva citate de la părintele Patric Ranson:

~ † ~

Dumnezeu cere trei lucruri de la cei care au primit Sfântul Botez:
– de la suflet, cere dreapta credință,
– de la buze cere adevărul,
– de la trup cere înfrânare.

~ † ~

Cauzele decadenței actuale sunt lipsa de cunoaștere a theologiei Sfinților Părinți și a istoriei Bisericii, ca și lipsa tradiției vii și proliferarea în lumea academică a unei pseudo-teologii de tip scolastic și filosofic, de sorginte apuseană, care a înlocuit singura și adevărata theologie Orthodoxă, cea a Părinților.

~ † ~

Orthodoxia respinge cele două infailibilități – cea papală și cea a omului european – și puterea aparentă ce rezultă din ele.

~ † ~

Nu a existat niciodată vreo castă clericală în tradiția ortodoxă; credincioșii au dreptul de a ști și datoria de a acționa.

Părintele Patric Ranson

Între documentele atașate există și câteva despre necesitatea îngrădirii de eretici:

Sfântul Ignatie Brianceaninov – Ortodoxia este adevărata cunoaştere şi cinstire a lui Dumnezeu

Părintele Patric Ranson, o viaţă în Adevăr

Părintele Patric, aşa cum l-am cunoscut…

1992: Interviu cu Părintele Patric Ranson ‘Marea iubire constă în a spune Adevărul’

Viaţa Cuviosului Ambrozie Fontrier, Noul Apostol al Franţei

Vlădica Averchie – Străjerul Bisericii lui Hristos (sau împotriva ”creștinismului roz”)

„Sarea ne pătrunde” – semnul apropierii sfârşitului – Vlădica Averchie

Anatema împotriva ecumenismului – Părintele Patric Ranson

Mărturisire de Credinţă Ortodoxă în faţa eresului ecumenist

Întreruperea comuniunii cu ereticii și interpretarea Canonului 15 (I-II Constantinopol)

~ † ~