Referitor la Biserica Ortodoxă Rusă din Afara Graniţelor (ROCOR)
Posted by traditiaortodoxa pe aprilie 7, 2010
Deoarece cititorii noştri ne-au semnalat apariţia unor articole potrivnice tradiţionalismului pe unul dintre saiturile cripto-ecumeniste care practica sistematic manipularea şi diversiunea, punem la dispoziţia celor interesaţi un articol referitor la iconomia practicată de Biserica Ortodoxă Rusă din Afara Graniţelor cu privire la nou-calendarism.
De asemenea, cine are o minimă idee despre istoria ROCOR ştie ca Antonie de Geneva reprezenta partida ecumenistă dar şi că Biserica Rusă din Afara Graniţelor a întrerupt comuniunea cu Bisericile oficiale, intrând în comuniune deplină cu vechi-calendariştii greci, pentru care a şi hirotonit, după trecerea la Domnul a pururea-pomenitului Hrisostom de Florina. Că lucrurile stau astfel, se poate constata şi din faptul că chinotita neo-atonită considera Biserica Rusă din Afara Graniţelor „schismatică, în afara Bisericii şi fără har”, tocmai fiindcă ROCOR nu avea comuniune cu Constantinopolul, Moscova şi Bisericile oficiale.
Ar mai fi de adăugat că sinodul ROCOR a anatemizat în anul 1983 erezia ecumenismului şi pe toţi cei ce stau cu bună ştiinţă în comuniune cu ierarhii eretici ecumenişti.
Referitor la o altă persoană invocată, preotul Dimitri Dudko, decedat în 2004, se ştie că acesta s-a lepădat de mărturisirea lui iniţială, repudiind public în iunie 1980 atitudinea pe care o avusese. Ba mai mult, în 1991 a ajuns să susţină public că a sosit vremea reabilitării lui Stalin şi că se roagă nu doar pentru odihna sufletului acestuia dar simte şi un imbold puternic să strige: „sfinte Iosife [Stalin] roagă-te Domnului pentru noi!”. A fost de asemenea un apropiat al lui G. Ziuganov, liderul unui partid comunist post 1989, publicând articole de aceiaşi orientare în ziarul acestuia. Sfântul Mitropolit Filaret al ROCOR atenţiona asupra faptului că bietul părinte Dudko nu avea nici o şansă, fiindcă făcea parte dintr-un organism serghianist anatemizat, fapt pentru care a şi suferit această mare cădere. Cu ajutorul lui Dumnezeu vom publica unele dintre scrisorile Sfântului Mitropolit Filaret, care tratează direct problema unora ca Antonie de Geneva şi Dimitri Dudko, ca şi a nou-calendarismului şi a ereziei ecumenismului.
Evident că partea trădătoare a ROCOR care s-a unit cu Patriarhia apostată a Moscovei are tot interesul să promoveze pe saitul oficial materialele ecumenistului Antonie de Geneva sau ale altor infiltraţi ai KGB din rândul clerului ei şi să nu dezgroape sfintele moaşte ale Mitropolitului Filaret, care au fost îngropate imediat după descoperirea lor de către Lavru, cel ce a închinat Biserica Rusă din Afara Graniţelor Patriarhiei apostate a Moscovei.
+ Despre iconomia practicată de Biserica Ortodoxă Rusă din Afara Graniţelor (ROCOR) cu privire la nou-calendarism: https://traditiaortodoxa.files.wordpress.com/2010/04/the-position-of-the-russian-church-abroad-about-economia-of-rocor.pdf
+ Despre poziţia ecleziologică tradiţionalistă (nu conservatoare!) a Părintelui Serafim Rose se poate citi aici: https://traditiaortodoxa.wordpress.com/2007/10/28/parintele-serafim-rose-calea-imparateasca-adevarata-ortodoxie-intr-un-veac-al-apostaziei/
+ Fotografii cu Vladicii Averchie si Ioan Maximovici dimpreună cu vechi-calendariştii greci: https://traditiaortodoxa.wordpress.com/2009/10/10/biserica-ortodoxa-rusa-din-afara-granitelor-si-biserica-ortodoxa-vechi-calendarista-greaca/
+ Condamnarea ROCOR de către neo-atoniţi: https://traditiaortodoxa.wordpress.com/2009/11/30/neo-athonitii-condamna-biserica-ortodoxa-rusa-din-afara-granitelor/
+ Anatema ROCOR împotriva ecumenismului (şi a celor care stau cu bună ştiinţă în comuniune cu ecumeniştii): https://traditiaortodoxa.wordpress.com/2010/02/08/anatema-impotriva-ereziei-ecumenismului-pronuntata-in-duminica-biruintei-ortodoxiei/
+ Iată și adevărata poziție a ROCOR, Predania Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Graniţelor: https://traditiaortodoxa.wordpress.com/2009/08/17/testamentul-duhovnicesc-al-arhiepiscopului-antonie-al-los-angelesului/
+ Despre Sfântul Mitropolit Filaret al ROCOR: https://traditiaortodoxa.wordpress.com/2007/07/03/sfantul-mitropolit-filaret-al-bisericii-ortodoxe-ruse-din-diaspora/
+ Sfântul Mitropolit Filaret vorbind despre Anatema împotriva bolşevismului/serghianismului: http://metphilaret.homestead.com/files/philaret2compressed.wav
Lui Dumnezeu slavă!
~ † ~
A se citi şi:
Cum se manipulează informaţia în mediile pseudo-conservatoare cripto-ecumeniste
TRADIŢIA ORTODOXĂ 
C said
Citez de la http://ro.orthodoxwiki.org/ROCOR_%C5%9Fi_OCA#1970:__Autocefalia_OCA (traducerea este destul de slaba, dar se poate citi originalul in lb. engleza la
http://orthodoxwiki.org/ROCOR_and_OCA#1970:__Autocephaly_for_the_OCAResolution )
Sinodul Episcopilor, ascultând raportul privind aşa-numita Mitropolie [OCA] care a primit autocefalia din partea Patriarhiei Moscovei, aprobă toţi paşii care trebuie urmaţi de Sinodul Episcopilor pentru a-l convinge pe Mitropolitul Irineu şi pe colegii lui de cât de periculos este un pas care adânceşte divizarea rezultată în urma Sinodului din Cleveland din 1946 şi care a dus la separarea de Biserica Ortodoxă Rusă din Afara Rusiei.
Mitropolia americană a primit autocefalia din partea Patriarhiei Moscovei, care nu are succesiune canonică adevărată de la Prea Fericitul Patriarh Tihon din vremea când Mitropolitul Seghie, mai târziu autoproclamat Patriarh, a redechis rana privitoare la Mitropolitul Petru, locum tenens al tronului patriarhal şi s-a angajat pe o cale care a fost condamnată atunci de ierarhii seniori ai Bisericii Rusiei. Supunându-se în toate cele poruncilor regimului ateist şi anti-creştin, Patriarhia Moscovei a încetat să fie vocea reală a Bisericii Ortodoxe Ruse. Din acest motiv, aşa cum Sinodul Epicopilor a declarat corect, niciunul din actele emise, inclusiv acordarea autocefaliei Mitropoliei americane, nu are forţă legală. Mai mult, în afară de acestea, acest act, care afectează drepturile mai multor Biserici, a provocat proteste îndreptăţite din partea unora din Bisericile Ortodoxe, care au mers până acolo încât şi-au întrerupt comuniunea cu Mitropolia americană.
Cu durere văzând acest act şi înţelegând că este nul şi ineficace, Sinodul Episcopilor Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Rusiei, care încă nu a abandonat speranţă restaurării şi unităţii în America, vede în declaraţia autocefaliei americane un pas care duce Mitropolia americanăă şi mai departe de unitatea ecleziastică a Bisericii Rusiei. Vîzând în aceasta un mare păcat împotriva Bisericii Rusiei înrobite şi în suferinţă, Sinodul Episcopilor DECIDE: pe viitor, nici clerul şi nici laicii [Bisericii Ruse din Afara] nu vor avea comuniune în rugăciune sau în slujire cu ierarhii sau clerul Mitropoliei americane.
Pe aceiasi tema: la http://monasterypress.com/bishopopinions.html#Anchor-21181
traditiaortodoxa said
Sfântul Mitropolit Filaret întâistătătorul ROCOR
Introducere la cartea Părintelui Vasilie Sakkas, The Calendar Question https://traditiaortodoxa.files.wordpress.com/2009/01/the-calendar-question-by-fr-basil-sakkas.pdf
Sfântul Apostol Pavel ne porunceşte zicând: „Staţi neclintiţi întru ţinerea predaniilor pe care le-aţi învăţat, fie prin cuvânt, fie prin epistola noastră” (II Tes. 11:15). Drept aceea, cu adevărată bucurie vă facem părtaşi acestui studiu scris de un frate grec, Părintele Vasilie Sakkas, preot sub sinodul Bisericii noastre Ortodoxe Ruse din Afara Graniţelor, slujind în Geneva, Elveţia. Este glasul unui adevărat Creştin Ortodox al Bisericii Greceşti, Biserică ce a suferit în ultimii cincizeci de ani dezbinări şi prigoane din pricina inovaţiei Noului Calendar, introdusă în jurul anului 1924 de către modernişti, în chip pripit şi cu totul necanonic.
Părintele Vasilie arată sincer şi în chip limpede motivele pentru care mulţi dintre fraţii Ortodocşi Greci au refuzat să urmeze schimbării necanonice a calendarului în Biserica lor din 1924, şi, ajutaţi fiind de părinţii din Sfântul Munte Athos, au stat drept şi cu curaj în faţa acestei inovaţii ce a însemnat începutul unui potop de inovaţii continuate de modernişti până la măsura tristei stări a ereziei ecumenismului în care se găsesc astăzi.
Toţi Creştinii Ortodocşi sinceri şi preocupaţi trebuie să dea atenţie acestei lucrări a Părintelui Vasilie Sakkas, mai cu seamă astăzi, când moderniştii au ajuns să discute despre schimbarea Pascaliei Ortodoxe. Traducerea şi tipărirea acestui studiu, este cu atât mai preţioasă cu cât textele celor trei condamnări ale Calendarului Gregorian hotărâte de Sinoadele Pan-Ortodoxe în secolul al XVI-lea şi condamnarea Pan-Ortodoxă a modernismului din secolul trecut [al XIX-lea] condusă de Patriarhul Antim, apar pentru prima dată în limba engleză.
Aceste osândiri n-au fost niciodată ridicate de vreun sinod de mai târziu – ele sunt încă valabile şi îi leagă toţi Ortodocşii Creştini. Inovaţia Noului Calendar aduce schisma în toate Bisericile locale ce l-au adoptat. Astfel, Grecia, Cipru, România şi acum Bulgaria au gustat din roadele neascultării. Nu poate fi decât regretabil faptul că popoarele Ortodoxe ce ţin de Bisericile mai sus amintite nu sunt în stare să se ridice împreună şi ca un val mare să doboare la pământ această tendinţă generală a inovaţiilor, precum poporul Rus a doborât la pământ modernismul „Bisericii Vii” în acest secol [XX]. Biserica noastră Rusă din Afara Graniţelor, prin persoana arhiepiscopului Anastasie [Gribanovski], mitropolitul şi întâistătătorul de fericită pomenire de mai târziu al Sinodului nostru, a protestat puternic şi împotriva inovaţiei Noului Calendar şi a altor modernisme ale patriarhului de tristă amintire Meletie Metaxakis la întâlnirea din 1923 din Constantinopol, la care în mod greşit se face referire ca Pan-Ortodoxă, de vreme ce Patriarhiile Alexandriei şi Ierusalimului şi Biserica Ciprului nu au participat. Mulţi dintre ierarhii Constantinopolului au refuzat de asemenea să participe, protestând astfel împotriva necanonicităţii întâlnirii forţate de politic a patriarhului Meletie Metaxakis ca patriarh ecumenic. Întâistătătorul Bisericii noastre din acea vreme, Mitropolitul Antonie [Hrapoviţki], a protestat de asemenea împotriva acestei reforme în corespondenţa sa cu Patriarhii Răsăriteni şi a primit răspunsuri de susţinere a poziţiei sale.
„Slavă şi cinstire”pentru aceasta, după cuvântul Sfântului Apostol, celor ce stau neclintit în predanii şi Credinţa păstrându-o aşa cum am primit-o, fără adăugiri sau scăderi
† Mitropolitul Filaret
14 Aprilie 1972
Praznicul Sfântului Martin Mărturisitorul, episcop al Romei,
şi ierarh mărturisitori în Apus cei dimpreună cu dânsul.
tutenes said
„razboinicii” impotriva cuvantului se fac vinovati de manipulare.
E chiar haioasa pentru cineva un pic familiarizat cu ortodoxia sa constate argumentatia subtire de factura intelectualisto-scolastica cu care isi sustin aberatiile.
Aproape nicaieri in argumentatia lor nu se face vreo referire la canoanele ortodoxe, la groaznicele anateme date impotriva celor care ataca ortodoxia! Nu, argumentatia lor se bazeaza in principal pe citarea sofismelor unor neo-ortodocsi, a caror invatatura daca e studiata atent este plina de inovatii/inventii de factura ne-ortodoxa!
tutenes said
Iata ipocrizia „razboinicilor”: razbointrucuvant.ro/2009/02/26/calea-imparateasca-adevarata-ortodoxie-intr-un-veac-al-apostaziei-de-parintele-serafim-rose/
Au scris un articol despre invatatura parintelui Serafim Rose, pe care l-au sters repede!
Fac ca si sectantii, care iau NUMAI CE LE CONVINE din Biblie; asa si ei iau numai ce le convine din invatatura parintelui Serafim Rose!
Probabil cel care a scris articolul a fost repede inlaturat din grup, ai au stars repede articolul, care este o veritabila pledoarie a parintelui Serafim in favoarea celor numiti in batjocura „stilisti” si impotriva ecumenismului si serghianismului!
traditiaortodoxa said
Vedem că uneori astfel de instrumente precum web.archive se mai dovedesc şi utile, căci postarea de care vorbiţi a fost ‘capturată’ aici: http://web.archive.org/web/20090228174415/http://www.razbointrucuvant.ro/2009/02/26/calea-imparateasca-adevarata-ortodoxie-intr-un-veac-al-apostaziei-de-parintele-serafim-rose/
Noi am publicat însă această scriere a Părintelui Serafim Rose, care reprezintă adevărata lui poziţie ecleziologică, încă din octombrie 2007, desigur într-o altă traducere:
Părintele Serafim Rose – Calea Împărătească: Adevărata Ortodoxie într-un veac al apostaziei sau poziţia ecleziologică a Părintelui Serafim Rose